Bucovina , meleagul meu natal
Daca esti nascut in Bucovina, trebuie sa spui ceva

 

Muzeul Bucovinei
     media: 0.00 din 0 voturi

Iniţiativa celor câţiva suceveni de a înfiinţa o societate cu scopul de a păstra şi valorifica pentru public vestigiile istorice ale oraşului a avut câţiva paşi premergători, până în momentul în care sucevenii au realizat importanţa păstrării identităţii lor culturale, dar şi a vestigiilor găsite în oraş. În încercarea de a opri degradarea continuă a ruinelor Cetăţii de Scaun, de unde se lua piatră pentru construcţiile din oraş, în anul 1887 primăria va lua hotărârea de a interzice distrugerea zidurilor şi păşunatul în apropierea monumentului, introducându-se şi amenzi severe.
Necesitatea apariţiei unui muzeu la Suceava, urmându-le pe cele deschise la Siret şi Cernăuţi, a apărut mai ales după ce au început lucrările de degajare a ruinelor Cetăţii de Scaun a Sucevei de către arhitectul Carl Romstorfer.
Pentru a împiedica dispersarea materialelor descoperite la Suceava în muzeele din imperiu sau mutarea lor la Muzeul regional de la Cernăuţi, recent înfiinţat, la propunerea profesorului Iosef Fleişer s-a solicitat autorităţilor înfiinţarea unui muzeu local ca şi sucursală a celui de la Cernăuţi.
La 7 noiembrie 1899, Dieta Bucovinei aprobă statutele Societăţii „Muzeul” a cărui rol declarat era acela de a servi la cunoaşterea ţării din punct de vedere arheologic, istoric, artistic, etnografic şi de ştiinţele naturii.
Prezidată de Franz von Des Loges, la acea dată primar al oraşului Suceava, în ziua de 4 ianuarie 1900 este convocată o adunare de constituire a Societăţii „Muzeul”.
Întregul comitet ales a fost format din oameni valoroşi, având ocupaţii conexe culturii. Preşedintele Societăţii nou înfiinţate, Ştefan de Repta, făcea parte dintr-o veche familie bucovineană care a dat numeroase personalităţi, fiind profesor şi apoi director la Liceul Greco-Oriental, viitorul Liceu „Ştefan cel Mare” din Suceava. Primar între anii 1891 şi 1914, Franz von Des Loges a rămas în memoria localnicilor drept unul dintre cei mai activi edili suceveni, iar pentru meritele sale a şi fost decorat de către statul român. Numit secretar al Societăţii, George Mihuţă era preot, doctor în teologie, preocupat de istoria locurilor natale. Casierul Societăţii, Animpodist Daschievici era doctor în filozofie şi profesor de istorie şi geografie la Liceul Greco-Oriental.
Având în vedere mult prea scurta prezenţă în funcţia de custode al muzeului a profesorului Fleişer, putem considera că adevăratul prim „muzeograf”, în sensul de astăzi al cuvântului a fost Alfred von Peyersfeld. Activitatea sa în ceea ce priveşte inventarierea patrimoniului adunat, dar nesistematizat, este impresionantă, reuşind să realizeze primele registre de inventar ale muzeului, cum este catalogul colecţiei de monede şi medalii care în anul 1914 număra 2415 monede şi 68 medalii sau cel de cărţi şi publicaţii început în anul 1906 şi continuat ulterior de cei doi custozi ai muzeului dintre cele două războaie mondiale, Dr. Rudolf Gassauer şi Nicon Turturean, profesori la Liceul „Ştefan cel Mare”.



Comentarii



Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile
 
Reclama OnLine



vizite unice
Reprezint Muntenia in recensamantul Bloggerilor

Curs Valutar v1.0



Magazin naturist
 
   
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare